Crioterapia cu azot lichid este o metodă terapeutică frecvent utilizată în dermatologie pentru distrugerea controlată a leziunilor cutanate benigne, premaligne și maligne.

Azotul în stare lichidă se găsește la -196 grade Celsius, aplicat pe piele, ajunge la – 40 – 50 de grade, care reprezintă temperatura optimă pentru a distruge leziunea tratată.

Procedura constă în aplicarea azotului lichid pe leziuni cutanate cu ajutorul aplicatorului Cryoset MC-150, cu vârfuri de aplicare de diferite forme și dimensiuni, în funcție de tipul și dimensiunea leziunilor. După aplicarea azotului lichid, se formează cristale de gheață intra- și extracelular ceea ce duce la liza celulelor (necroză) și inducerea unui răspuns imun împotriva celulelor respective.

Crioterapia nu necesită de obicei anestezie locală și procedura în sine durează câteva secunde, în funcție de dimensiunea și adâncimea leziunii.

Uneori aplicarea se repetă, după ce dezghețarea este completă. Aceasta tehnică este cunoscută ca “dublă înghețare-dezghețare” și se folosește de obicei pentru leziunile cutanate mai rezistente.

• senzație de arsură locală sau durere pe durata aplicării azotului și câteva secunde după finalizarea tratamentului
• inflamație locală (roșeață și tumefacție) care poate să apară de la câteva minute până la 12-24 ore de la tratament
• formarea de veziculă sau bulă, cu lichid clar sau hemoragic care se va desprinde spontan de ţesutul sănătos în aproximativ 5-7 zile, perioada de vindecare fiind de regulă nedureroasă.
• după aproximativ 7 zile de la tratament poate să apară pe zonă tratată o crustă, care se se va desprinde singură după 7-21 de zile, în funcție de zona tratată.
• suprainfecția este foarte rară, se manifestă prin durere, tumefiere, roșeață, secreție purulentă în jurul zonei tratate
• vindecarea pielii se poate face, uneori, cu o ușoară modificare de culoare (hipo- sau hiperpigmentare)
• cicatricile atrofice pot să apară, foarte rar, urmând proceduri de înghețare profunde sau prelungite

De obicei, nu este necesar niciun tratament în timpul fazei de vindecare. Se recomandă toaletă locală zilnică delicată a zonei tratate. Pansamentul este opțional, dar poate fi necesar dacă zona afectată este supusă traumatismelor.

În cazul apariției unei bule, lichidul acesteia se elimină prin înțeparea bulei cu un ac steril. Pe zona respectivă, se aplică un antiseptic local, apoi se aplică un pansament steril.

Crioterapia este indicată în diferite leziuni cutanate precum veruci vulgare, papilioame virale, acrocordoane, keratoze seboreice, keratoze actinice, condiloame genitale, molluscum contagiosum, cicatrici hipertrofice, hiperplazie de glande sebacee, angioame, etc. În anumite situații, când excizia chirurgicală este contraindicată din cauza comorbidităților, se poate folosi pentru tratamentul cancerelor cutanate incipiente, superficiale, cum ar fi carcinoamele bazocelulare și boala Bowen.

• este o metodă rapidă (durează de obicei aproximativ 30 de secunde pentru fiecare leziune, în funcție de tipul și dimensiunea acestora) și ușor de aplicat
• nu necesită anestezie, disconfortul fiind minim
• ideală pentru pacienții cu leziuni multiple sau cu alergii la anestezie locală și pentru cei care prezintă un risc chirurgical semnificativ din cauza comorbidităților
• se poate efectua inclusiv la copii și la gravide

• pot fi necesare mai multe ședințe, la un interval de 10-14 zile, în funcţie de dimensiunile leziunilor
• poate fi insoțită de o ușoară durere, mai frecvent în zonele cu piele groasă (palme, tălpi sau vârful degetelor)

Crioterapia este contraindicată la pacienţi cu crioglobulinemie, criofibrinogenemie, urticarie la frig, intoleranță la frig. De asemenea, este contraindicată în cazul leziunilor care necesită examen histopatologic pentru diagnostic și pentru cancerelor cutanate non-melanocitare recidivate.