Mâna este un organ complex cu o anatomie la fel de complexă care ne ajută să efectuăm o mare varietate de activități. La nivelul mâinii pe lângă restul elementelor anatomice (vase, nervi, oase, mușchi, părți moi) găsim și tendoanele care sunt acele benzi fibroase de culoare albă, care fac legătura între mușchi și os. Se deosebesc două tipuri de tendoane: flexoarele situate pe la nivelul feței volare a mâinii și respectiv antebrațului, respectiv extensoarele situate la nivelul feței dorsale a mâinii și antebrațului.

Leziunile tendoanelor extensoare pot să aibă loc la mai multe nivele:

• zona 1 sau articulația interfalangiană distală
• zona 2 sau la nivelul falangei medii
• zona 3 sau articulația interfalangiană proximală
• zona 4 sau la nivelul falangei proximale
• zona 5 sau articulația metacarpofalangiană
• zona 6 sau la nivelul metacarpienelor
• zona 7 sau articulația radiocarpiană
• zona 8 sau antebraț treimea distală
• zona 9 sau antebraț treimea medie și proximală

Leziunile tendoanelor extensoare pot fi complete sau parțiale. Cele mai frecvente cauze care pot determina ruptura unui tendon extensor sunt:

• tăieturi cu diverse obiecte (cuțit, sticlă, tablă sau alte obiecte ascuțite)
• traumatisme prin strivire, lovire
• mușcăturile de animale/umane
• anumite sporturi

La momentul consultației se va examina cu atenție pacientul și în funcție de ce leziuni prezintă acesta se vor discuta care sunt opțiunile de tratament și dacă aceste leziuni pot fi rezolvate cu anestezie locală sau necesită un alt tip de anestezie.

Tratamentul chirurgical presupune toaleta plăgii, identificarea capetelor tendonului secționat (capătul proximal și cel distal) și sutura tendonului (tenorafia), sutura plăgii tegumentare și imobilizarea pe atelă cel puțin 3 săptămâni în funcție de nivelul la care se află leziunea.

• evitarea traumatismelor locale
• scoaterea fierlor de sutură se va afce la 14 zile
• mobilizarea precoce a mâinii
• urmarea unui program de fiziokinetoterapie
• suprimarea imobilizării după 3- 4 săptămâni
• menținerea segmentului afectat în elevație pentru a scădea edemul postoperator