În practica noastră întâlnim diverse formațiuni cutanate benigne. Cele mai frecvent întâlnite tumori cutanate benigne sunt:

• verucile
• moluscum contagiosum
• keratoze seboreice
• nevii pigmentari

Verucile sunt formaţiuni cutanate benigne produse de infecţia cu anumite subtipuri ale virusului HPV (human papiloma virus) şi se găsesc frecvent la nivelul plantelor şi palmelor dar pot să apară şi în alte zone. Se transmit prin contact direct cu persoane care sunt infectate sau putem contacta virusul indirectde la piscine, duşuri publice, bazine de înnot, vestiare, hoteluri (persoanele cu imunitate scăzută, cele care au un istoric de veruci sau cele care prezintă răni, zgârieturi sau fisuri la nivelul tegumentului).

Clinic sunt descrise mai multe tipuri de veruci:

• verucile plane apar la nivelul feţei, mâinilor sau picioarelor, au o suprafaţă netedă şi au diametrul de câţiva mm
• veruca vulgară este una dintre verucile cel mai des întâlnite şi apare frecvent la nivelul mâinilor, periunghial sau subunghial şi se prezintă ca o formaţiune elevată, cu suprafaţă aspră, neregulată
• verucile plantare apar la nivel plantar în special pe zonele de presiune, sunt dureroase şi se dezvoltă mai în profunzime fiind acoperite de un strat de calus
• verucile anogenitale sau condylomata acuminata se prezintă ca nişte excrescente de culoare albă sau roz, au aspect conopidiform şi se găsesc la nivelul organelor genitale, în jurul anusului, la colţul gurii sau între spaţiile digitale.

Tratamentul verucilor include:

• excizia chirurgicală a verucii- se efectuează în anestezie locală
• electrocauterizarea
• crioterapia

Este o afecţiune cauzată de virusul POX şi se prezintă sub forma unor leziuni de culoarea pielii sau culoare rozalie, cu diametrul cuprins între 1 mm şi aporximativ 1 cm. Ce este caracteristic acestor leziuni este că la nivel central leziunile prezintă o depresiune, iar conţinutul lor este de culare albă, cu aspect grunjos.

Modul de transmitere al acestei afecţiuni este prin contact direct, contact cu obiecte contaminate, iar manipularea leziunilor poate duce la apariţia altora noi.

Foarte importantă este prevenţia: igienă strictă a mâinilor, leziunile trebuie să fie acoperite cu pansament sau îmbrăcăminte, evitarea atingerii pielii care prezintă astfel de leziuni, nu se vor folosi în comun obiecte personale (îmbrăcăminte, lenjerie, prosoape,etc), nu se vor frecventa piscinele, saunele, bazinele de înot pâna la vindecarea în totalitate a leziunilor.

Examinarea dermatoscopică ne permite să punem un diagnostic clar.

Variantele de tratament disponibile sunt:

• chiuretaj
• electrocauterizare
• aplicare locală a unor substanţe care produc o reacţie similară unei arsuri
• crioterapie

Keratoza seboreică numită şi veruca seboreică este o formaţiune tumorală benignă şi poate să apară la nivelul feţei sau trunchiului, în special la adulţi şi persoane vârstnice.

Leziunile îmbracă diverse aspecte clinice, pot fi sub forma unor plăci de culoare gălbuie până la maro închis, cu suprafaţa netedă sau rugoasă, iar aspectul poate fi plan sau reliefat, uneori chiar aspect conopidiform.

Numărul lor poate varia de la o leziune până la câteva zeci, chiar sute şi creşte odată cu înaintarea în vârstă.

Diagnosticul se pune be baza dermatoscopiei efectuată de către medicul dermatolog, urmând ca mai apoi să se stabilească metoda de tratament:

• excizie chirurgicală
• crioterapie
• chiuretare
• electrocauterizare
• peeling chimic

Nevii pigmentari sau cum îi numim noi "aluniţe" sunt formaţiuni cutanate care apar datorită acumulării de melanocite la nivelul pielii. Există nevi care apar la naştere numiţi nevi congenitali sau nevi care îi dobândim pe parcursul vieţii. Factorii care pot determina apariţia nevilor sunt: expunerea la radiaţii, anumite fototipuri de piele, sarcina, etc. Clinic se prezintă ca nişte leziuni de culoare maro spre negru închis, bine delimitate, cu dimensiuni variabile şi de obicei cu plane, nereliefate.

Din punct de vedere histologic nevii pot fi:

• nevi dermici
• nevi compuşi
• nevi joncţionali- celulele nevice sunt localizate la nivelul joncţiunii dermo-epidermice

Există şi nevii displazici care se prezintă ca nişte leziuni cu margini neregulate, dimensiuni mai mari de 6 mm, coloraţie neomogenă şi care sunt precursorii melanomului malign.

Tratamentul în cazul nevilor îl reprezintă excizia chirurgicală urmată de trimiterea piesei excizate la examenul histopatologic pentru a avea un diagnostic de certitudine şi este recomandată în următoarele situaţii:

• nevi situaţi la nivelul mucoaselor
• nevi situaţi la nivel unghiei
• nevi congenitali giganţi
• nevi traumatizaţi în mod repetat

Nevii care se pot transforma malign pot fi identificaţi după regula ABCDE şi anume:

• A (asimetrie)
• B (borders) – margini, în cazul nevilor cu potenţial malign acestea sunt neregulate
• C (culoare) – nevii maligni au o culoare neomogenă
• D (diametru) – mai mare de 6 mm
• E (evoluţie) – dacă nevul produce durere, mâncărime, inflamaţie , săngerează

În cazul în care va confruntaţi cu un nev sau mai mulţi care prezintă caracteristicile de mai sus vă recomandăm un consult de specialitate. Diagnosticul nevilor se face printr-o simplă examinare dermatoscopică, care este o procedură simplă, neinvazivă, nedureroasă.

Keratoacantomul este o formaţiune tumorală benignă compusă din keratină şi celule scuamoase, iar etiologia sa nu este pe deplin cunoscută dar se consideră că radiaţiile solare constituie un factor important care determină apariţia acestei leziuni.

Diagnosticul se pune în urma examinării locale şi dermatoscopice. Tratamentul în cazul keratoacantomului constă în excizia chirurgicală şi trimiterea piesei la examenul histopatologic pentru a obţine diagnosticul de certitudine.

Pacientul trebuie să fie informat asupra faptului că pot unele keratoacantoame care au o evoluţie lungă se pot transforma malign în carcinom spinocelular tocmai de aceea diagnosticarea şi tratamentul precoce sunt esenţiale.

Alte formaţiuni tumorale benigne mai rare dar pe care le putem întâlni sunt :

• tumora glomică
• dermatofibromul
• siringomul- tumoră benignă a glandelor sudoripare
• poromul ecrin
• tricoepiteliomul
• pilomatrixomul