Tenosinovita de Quervain este o patologie care afectează teaca sinovială a tendoanelor de la nivelul policelui (degetului mare al mâinii) și anume tendoanele mușchilor abductor lung al policelui și pe cel scurt extensor al policelui. Boala apare mai frecvent în rândul femeilor.

Teaca sinovială are rolul de a proteja și hrăni tendoanele, iar inflamația ei poartă numele de tenosinovită.

• activități sau anumite meserii care presupun folosirea intensă, escesivă a mâinii ducând la o inflamație a zonei (pianiști, dactilografi, croitori)
• traumatisme minore repetate la nivelul zonei
• practicarea anumitor sporturi care suprasolicită articulația (tenis, volei, bowling)
• sarcină datorită modificărilor hormonale

Semnele și simptomele tenosinovitei de Quervain cuprind:

• tumefierea (umflarea) încheieturii mâinii
• durere la mobilizarea policelui și la deviația ulnară a articulației radiocarpiene
• sensibilitate/durere la palparea și percuția tabacherei anatomice
• rigiditate a degetului mare
• hipoestezie sau disestezie pe fața dorsală a policelui- în anumite cazuri în care este afectat nervul radial

Diagnosticul tenosinovitei de Quervain se stabilește în urma consultației pe baza anamnezei și examinării clinic a pacientului. Tot la momentul consultației se vor discuta toate aspectele legate de intervenția chirurgicală. Sugestive pentru tenosinovita de Quervain sunt pe lângă simptomatologia locală menționată mai sus și următoarele teste specifice:

• Testul Finkelstein- policele se duce policele în palmă, fiind ținut cu celelalte degete iar mâna este deviată spre ulnar. Testul este pozitiv dacă apare durere la nivelul stiloidei radiale.
• Testul Brunelli - este mai specific decât testul Finkelstein, constă în devierea radială a pumnului cu policele în abducție activă și este pozitiv când apare durere la efectuarea lui.

În anumite cazuri când există și alte patologii asociate pot fi necesare investigații suplimentare precum ecografia sau radiografia.

Este interzisă administrarea medicamentelor anticoagulante sau antiagregante cu aproximativ 10 zile înaintea intervenţiei chirurgicale. La momentul consultaţiei pacientul îşi va informa medicul cu privire la eventualele tratamente urmate sau boli cronice pe care le are.

• Tratamentul nechirurgical: se recomandă în fazele incipiente ale bolii sau în cazurile cu simptomatologie ușoară și constă în repaus al mâinii cu imobilizare într-o orteză specială pentru a limita mișcarea policelui la care se adaugă medicație antiinflamatoare sau infiltrațiile locale cu corticosteroizii.
• Tratamentul chirurgical: se recomandă în cazurile mai avansate de boală sau când nu există rezultate după tratamentul medicamentos. Intervenția chirurgicală se realizează în anestezie locală și presupune efectuarea unei incizii cu identificarea tendoanelor și eliberarea lor din teaca sinovială și sutura plăgii.

Complicațiile care pot să apară în urma tratamentului chirurgical al tenosinovitei de Quervain sunt:

• leziuni ale ramurilor nervului radial
• persistența simptomelor în caz de secționare incompletă
• sângerare
• infecție
• subluxația tendoanelor
• rigiditate postoperatorie

Postoperator se recomandă:

• menținerea mâinii în elevație (în poziție ridicată) pentru scăderea edemului postoperator
• suprimarea firelor de sutură se va face la aproximativ 10-14 zile
• sunt interzise activitățile de forță pentru aproximativ 2 luni postoperator
• pacientul își poate relua activitățile obișnuite după aproximativ 3-4 săptămâni
• se recomandă purtarea unei orteze aproximativ 3 săptămâni după intervenția chirurgicală
• pacientul va urma un program de recuperare pentru a-și recăpăta mobilitatea și forța

În absența tratamentului tenosinovita de Quervain se agravează și invalidează pacientul, fiindu-i tot mai greu să își folosească în mod adecvat mâna, să apuce obiecte, etc.

Pentru prevenirea acestei afecțiuni recomandăm pacienților următoarele:

• evitarea mișcărilor repetitive ale mâinii
• evitarea ridicării obiectelor grele
• pauză de la anumite activități care suprasolicită încheietura